Standard
Tehnologie
Mihai Svasta Mihai Svasta

Simpatia Empatiei

Am să spun o banalitate în rândurile care urmează. Și nici eu nu știu de ce o spun, dar am simțit nevoia să o fac. Am empatizat cu voi… cred.

L-am văzut joi în cadrul conferinței IAA pe Tom Kelley vorbind despre Blending Technology with Humanity with a human touch, pledând despre puterea, încă nefolosită, a empatiei, despre cum construim produse și servicii uitând să fim umani, despre cum punem tehnologicul înaintea umanității.


Și printre altele ne-a dat exemplul RMN-ului proiectat pentru copii, în care nu tehnologia a făcut ca să se reducă rata de sedare a copiilor de la 80% la 10% ci momentul în care tehnicienii au stat de vorbă – nu cu părinții – ci cu copiii. Au stat de vorbă cu ei și au empatizat cu aceștia, și au înțeles traumele acestora în fața mașinăriei înspăimântătoare și zgomotoase, și au reproiectat-o plecând de la emoțiile și trăirile acestora.

Iar ieri am citit în Republica un alt exemplu: Dr. Vasi Rădulescu, care a convins zeci de mii de oameni să se vaccineze stând de vorbă cu ei, spune de ce a făcut-o: „Pentru că am simțit imediat nevoia oamenilor. Primeam oricum destul de multe mesaje pe Facebook, iar în ultimele luni, majoritatea erau despre vaccinare. Văzând cum reacționează cei care au nelămuriri, cât de civilizat comunică și cum înțeleg lucrurile explicate simplu, mi-am dat seama că aici e cheia unei probleme crunte: nu avem comunicare blândă, caldă, empatică. Oamenii au nevoia asta de contact. Iar când de cealaltă parte e un medic dispus să-i lămurească, ei se deschid și acceptă mult mai ușor actul vaccinării.”

De ce oare avem azi nevoie mai mult ca oricând de empatie, de recursul la emoții și sentimente? Nu știu răspunsul cu siguranță dar mă hazardez să afirm că este o reacție umană la supradoza de tehnologie ce ni se livrează în fiecare zi.

Și mă hazardez să afirm mai departe că noi, oamenii, vom alege să respingem acele demersuri sociale, tehnologice, de business, care ignoră fibra noastră umană, de animale sociale (zoon politikon) și le vom alege pe acelea care fac recurs la umanitatea noastră.

Via Linkedin

Articole asemănătoare

Mihai SvastaMihai Svasta

De ce stă România atât de jos în clasamentele europene ale inovării

Și care este primul lucru pe care trebuie să îl facă o companie care constată că a rămas în urmă din punctul de vedere al competitivității

Sebastian DracopolSebastian Dracopol

Am scăpat de jobul „de la 9 la 6” iar vara asta am lucrat dintr-un sat de la poalele Retezatului

Cine și când poate trece cu succes de la statutul de salariat la cel de freelancer

Mădălina MirceaMădălina Mircea

Ce poți face să te simți la birou ca acasă

Îmbunătățirile spațiului de lucru care ne-ar face să venim cu mai multă plăcere la serviciu de a doua zi

Marian HanganuMarian Hanganu

Câtă valoare este în integrarea sistemului CRM cu LinkedIn?

LinkedIn este adesea prezentat ca fiind Facebook-ul lumii profesionale, dar este mai mult decât atât. LinkedIn este rețeaua socială care constituie un adevărat monopol pentru lumea de afaceri, pentru că nu are niciun concurent global, doar câteva replici locale fără pretenția de a concura în afara țării de origine. LinkedIn este utilizat pentru recrutare, pentru […]

Marian HanganuMarian Hanganu

În câțiva ani va fi de ajuns să tai legătura informatică a unei țări cu restul lumii pentru a o răpune

Despre stocarea datelor și independență

Articole populare

George ButunoiuGeorge Butunoiu

Ia să-i aducem pe cei din Germania trei luni în România și să-i trimitem pe români acolo, să vedem care-s mai productivi!

Au dublat, au triplat productivitatea. Și, la ce le-a folosit?

Alexandru GoțoiAlexandru Goțoi

Mai este valabilă expresia „du-te, sunt alții care așteaptă la ușă”?

Piața forței de muncă din Romania in 2019

Mirela OpreaMirela Oprea

Cât de gravă este criza forței de muncă și cum se poate rezolva

Și ce ar trebui să facă o afacere pentru a păstra echilibrul între profitabilitate și sustenabilitate

Radu SavopolRadu Savopol

Vom dubla salariile, când vom vinde dublu iar statul va taxa mai decent

Interviu cu antreprenorul român care a speriat Starbucks

Marius AdrianMarius Adrian

Primul meu faliment sau cum am pierdut 50.000 euro

Ca să trec mai ușor peste pierdere, am privit acești bani ca pe o taxă de școlarizare.