Marșul cel lung de la «fabricat în România» la «inovat în România»

Actorul american Ryan Reynolds – cunoscut pentru comedii siropoase și filme de acțiune cu antieroi – a fost de curând la București să stea de vorbă cu Andreea Esca. Dl. Reynolds are o carieră paralelă în care câștigă bani din astfel de apariții, și nu puțini: pentru acest gen de deplasare cere între jumătate și un milion de dolari.

Ce au vorbit a povestit toată lumea: „despre creativitate din perspectiva antreprenorului” și tot felul de alte treburi inspiraționale, aspiraționale și motivaționale. Răutăcioșii numesc situația în diverse feluri, dintre care cel mai cuviincios este „pierdere de vreme”.

Și totuși, n-a spus nimeni mai la obiect de ce a fost adus.

România este o țară destul de prosperă încât să poată tăia destule bilete de 2.800 de lei bucata și să umple sala; dar și destul de importantă încât organizatorii să copieze la București – deja pentru al treilea an la rând – formidabilul concept polonez de diplomație economică IMPACT.

Evenimentul a fost copleșitor prin tematică, amploare și atenția la detalii. Organizatorii au reușit să aducă la aceeași masă oameni de stat, investitori și experți din toate țările din Balcani, după un model deja testat în Polonia. Cum se potrivește unul ca Ryan Reynolds în acest peisaj? Aparent, mai deloc, însă în realitate chiar foarte bine: scopul lui a fost să țină participarea și energiile la nivel ridicat și în a doua zi de eveniment, când, în mod normal, lumea se plictisește și nu mai vine.

Asta este, pe scurt, lecția polonezilor pentru români. Vom fi în liga lor atunci când vom reuși să ne mobilizăm la fel ca ei.

Cum stăm azi

Economia României a crescut ca Făt-Frumos în ultimul sfert de secol, iar de cinci ani a intrat fără echivoc în rândul țărilor cu venit ridicat. Dar totuși parcă ceva nu e chiar cum ar trebui: mulți nu simt creșterea ca pe banii lor, și încă există teama că prosperitatea proaspăt dobândită ar putea fi spulberată peste noapte de o furtună economică mai puternică. De asemenea, inegalitățile fac ca regiuni întregi să se zbată încă în subdezvoltare și sărăcie. Cei 2.800 de lei – prețul unui bilet – înseamnă mai mult decât salariul minim pe economie sau decât pensia medie.

Da, România a redus decalajul față de UE, dar la rândul său UE – în tot acest timp – a pierdut din competitivitate. A rămas însă bogată în capitaluri proprii, care României încă îi lipsesc. În acest context nou, zumzăie iar concepte până de curând neglijate: capital autohton, reindustrializare, fabricat, gândit și inovat în România.

Acest articol încearcă să pună cap la cap o dezbatere pe baza a cinci momente independente din ultima lună și jumătate la care – cu o excepție – reporterul Standard a asistat în persoană. Dezbateri despre apă, transporturi, sentiment economic, inovație și diplomație comercială. Inevitabil, indiferent de subiect, discuțiile au ajuns în acest punct: cum poate România să devină mai competitivă și să stea economic pe picioarele ei.

Avantajul rămânerii în urmă

Dacă ar fi să facem un top al celor mai competitive afaceri românești din Europa, transporturile rutiere de marfă s-ar clasa probabil pe podium. Cu o cotă de piață în jurul a 5% din transporturile continentale, România lovește mult peste greutatea ei de 2% din PIB-ul Uniunii. Au ajutat salariile mai mici, disponibilitatea de a scurtcircuita regulile și know-how-ul acumulat și reinvestit de foști șoferi de tir întorși în țară să-și facă propriile flote.

În forfota expoziției de specialitate de anul acesta, Translogistica de la Romexpo, câțiva specialiști din sector dezbat exact această situație în fața unei audiențe restrânse. Inevitabil, discuția ajunge la perspectivele de competitivitate ale țării.

„Economia vest-europeană e net superioară celei românești, dar nu tot ce au ei funcționează (...) România ajunge să facă uneori salturi care o plasează în fața celorlalte economii. Și un exemplu: noi am avut fibră optică înaintea celorlalți pentru că nu am avut cablare tradițională, nu am avut timp să o facem; acum avem Battery Energy Storage Systems pentru că nu am avut suficient timp să trecem prin tehnologiile intermediare”, spune Matei Ladea, co-fondator la Omnia Ventures.

Dl. Ladea a devenit cunoscut cu afacerea de costume pe comandă Sarto, iar acum prin fondul său gestionează în principal afacerea de transport rutier internațional Dumagas, însă este la bază politolog.

E timpul să stăm „copăcel”?

La doar o oră și 100 de metri distanță, la Expo Apa, a produs rumoare Cristian Erbașu, președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), cu o declarație pe care mass-media avea să o învârtă pe toate părțile.

„Am vorbit 30 de ani numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este necesar să ne pregătim, să lucrăm, să facem investiții programate de noi, nu impuse de cei de la Bruxelles. Pentru asta trebuie să știm să ni le planificăm, să fim capabili să ni le finanțăm, pentru că, mai devreme sau mai târziu, fie va trebui să venim cu cofinanțări extrem de mari – n-o să se mai accepte cofinanțările acestea foarte mici – sau să facem investiții foarte mari, mai ales acele investiții care completează întreaga structură investițională. Bruxelles-ul a făcut investiții de bază, a făcut anumite investiții necesare, însă sunt multe investiții pe care noi trebuie să le facem pentru ca cercul să se închidă. Or, acestea trebuie să le facem noi înșine, cu propriile resurse și nu doar cu credite”, a spus dl. Erbașu.

Chiar în aceste zile, compania Erbașu Construct a deschis lângă București o fabrică de procesare a deșeurilor provenite din demolări. Investiția a fost făcută cu bani din PNRR, cu cofinanțare BERD, și integrează inclusiv tehnologii din categoria IoT („internetul lucrurilor”), care permit digitalizarea și automatizarea a peste 70% din fluxul operațional.

Suntem gata de înțărcat?

Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, vede lucrurile mai nuanțat. Este nevoie să ne găsim propriul drum, dar tot în strânsă sincronizare cu Bruxelles-ul.

„Coeziunea a (...) construit drumurile, căile ferate și utilitățile din spatele acestor fabrici. România nu a crescut singură: companii germane, franceze și olandeze au venit să investească și au crescut împreună cu noi, în producție, auto, sectorul bancar și retail. (...) Mai avem nevoie de coeziune? Da, fără ezitare. Următoarea etapă trebuie să ne ducă de la «made in Romania» la «created in Romania». Așa construim o economie a viitorului, care face Europa mai sigură economic și mai capabilă să se bazeze pe propria producție.”

Dl. Șucu a adresat acest mesaj săptămâna trecută în cadrul European Forum for New Ideas (EFNI) din Polonia. În aceeași zi el a inaugurat un birou permanent al patronatului Concordia la Bruxelles.

Ce ne încurcă

Despre același subiect vorbește și Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor. „Poate că la «Made in Romania 2.0» ar trebui să spunem «Created in Romania»: nu numai făcut în România, ci și «inovat în România», «gândit în România», «creat în România», pentru că toate lucrurile astea, de fapt, aduc valoarea adăugată”, a spus dl. Jianu la conferința „Made in Romania” organizată de Gândul.

În alte rânduri, el a avertizat însă că, pe moment, contextul este destul de sumbru. „Avem mai multe firme care ies din economie. Și asta e tendința ultimilor doi ani deja, ceea ce ne arată că spiritul antreprenorial încet, încet, din păcate, pălește. În loc să avem mai mulți oameni care intră în economie, din ce în ce mai mulți tineri care dau credit antreprenoriatului și care-l văd ca o opțiune în carieră, vedem că, de fapt, tendința e inversă. Și ăsta ar trebui să fie încă o dată un avertizor timpuriu”, a spus Jianu. El mai spune că marea problemă este că statul mai mult încurcă decât ajută.

Cum ajută statul

Nici prea mult, nici chiar deloc – după cum reiese din ce spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

„Planul nostru de relansare conține o serie de scheme de sprijin. Una dintre cele mai importante scheme de sprijin vizează industria. Însă o abordează într-un mod foarte diferit față de trecut, deoarece plănuim să finanțăm exact acele industrii în cazul cărora România are de suferit pe piețele externe. Pentru anul viitor, vom avea 150 de milioane de euro care vor fi direcționați către exact acele investiții productive de care România are nevoie și de a căror lipsă suferă foarte mult”, a spus dl. Nazare pe 29 septembrie, prima zi a IMPACT SEE, evenimentul despre care am povestit la începutul acestui articol.

Polonia are de anul acesta un program public-privat în valoare un miliard de euro prin care intenționează să scaleze 250 de startup-uri, numit "Innovate Poland". Însă și alte țări – după cum reiese din brandurile "Invented in China", "Design in India, Innovate in India", "Created in Vietnam, Designed in Vietnam", "Engineered & Innovated in Saudi" – se pregătesc să facă în mod oficial tranziția de la banalul "Made in..."