ReportajCe șanse are Uniunea Europeană în bătălia AI dominată de SUA și China

Vine furtuna pentru Europa, dar nu lăsați panica să zgâlțâie barca!

Corespondență de la un Web Summit dat peste cap de furtuna Charles

în Lisabona

Furtuna Charles s-a întâlnit cu un acoperiș găurit anul acesta la Web Summit de la Lisabona. Acest episod – împreună cu iluzoriul risc ca întreg complexul expozițional să fie luat pe sus de furtună – a făcut ca autoritățile să anuleze cu totul a doua dintre cele trei zile pline de festival, spre nemulțumirea participanților și zeflemeaua localnicilor.

Websummit

Momentul devine o metaforă nimerită pentru situația în care se găsește Europa în fața furtunii pe care o anunță revoluția inteligenței artificiale: există capitalul financiar, cultural și uman necesar, dar infrastructura – simbolică sau fizică – nu e gata să țină pasul.

Anxietatea este la cote maxime în UE, pe măsură ce devine clar pentru toată lumea cum cursa înarmărilor în AI dintre America și China lasă Europa în urmă, iar discuțiile de la Web Summit nu s-au ferit foarte mult să pună degetul pe rană.

Anul acesta a fost cea mai mare ediție de până acum: au venit peste 70.000 de participanți din toată lumea, majoritatea plătitori de bilete al căror preț de listă trece de 1.000 de euro; peste 3.000 de companii expozante; aproape 1.000 de speakeri programați; dar și 1.500 de jurnaliști acreditați, dintre care unul singur – autorul rândurilor de față – din România.

Bun venit în „fabrica de unicorni”

Lisabona are o semnificație aparte pentru Europa continentală: este orașul ei cel mai vestic. Dar și pentru Uniunea Europeană ca instituție: este orașul care a dat numele Tratatului din 2007, care își propune să facă adunarea pestriță de state mai coerentă și mai puternică pe scena mondială.

Orașul este însă și un simbol al competitivității individuale, după ce a reușit cu oarecare succes să parieze pe inovație și tehnologie. În ultimii ani, o inițiativă guvernamentală de diplomație economică intitulată ostentativ „fabrica de unicorni” a reușit să convingă 16 companii evaluate la peste un miliard de dolari să-și deschidă birouri în oraș, alături de cei 7 existenți deja. Însuși evenimentul Web Summit, pornit din Dublin, a fost ademenit aici în urmă cu zece ani.

Context care rămâne general valabil: cu toată preocuparea pentru viitorul comunitar, nu toate țările sunt egale, iar competiția internă face în cele din urmă diferența.

Romania Websummit

Participanții din România au fost – estimativ – câteva sute, inclusiv cu un stand național organizat decent, unde au venit 11 companii de diverse mărimi. Despre ele – dar și despre un institut de cercetare privat din Cluj venit cu o inovație spectaculoasă în domeniul neurotehnologiei – vom publica articole separate.

Ce au avut de spus românii

Au fost și o mână de vorbitori din România. Unul este Cosmin Boiangiu, director executiv al Autorității Europene pentru Muncă din Bratislava, într-o discuție despre viitorul muncii.

Cosmin Boiangiu

„Ne așteptăm la perturbări în următorul deceniu. Avem inteligența artificială, automatizarea și roboții; trebuie să facem în așa fel încât aceste tehnologii să lucreze în beneficiul nostru, nu împotriva noastră. Sperăm ca, în următorii câțiva ani, să dezvoltăm un ecosistem de aplicații digitale bazate pe inteligență artificială. Acesta va veni în sprijinul angajaților, angajatorilor și autorităților naționale, ajutându-i să navigheze în peisajul mobilității europene. Vom avea nevoie de un astfel de instrument, deoarece, atunci când oamenii vor începe să-și piardă locurile de muncă, vor trebui să se reorienteze profesional – către alte sectoare de activitate, către alte regiuni din aceeași țară sau chiar către o altă țară. Investim în dezvoltarea unui asistent pentru mobilitatea forței de muncă, care să îi sprijine pe oameni pe parcursul întregului proces de tranziție”, spune dl Boiangiu.

Vorbele ajung către o audiență formată din companii mai mici sau mai mari, care au venit aici să-și prezinte soluțiile cu care clienții vor folosi mai puțini angajați ca să producă mai mult, folosind instrumente importate de pe alte continente.

Nu toate opțiunile sunt egale, totuși. De peste Atlantic vine Delia Lăzărescu (aka tech.unicorn) să povestească cum de și-a lăsat jobul de la Google ca să se apuce de făcut glume pe internet – „shitpost memes” – cu ajutorul agenților AI.

Delia Lazarescu

„Inteligența artificială va fi cea mai puternică tehnologie din viețile noastre și, deocamdată, este controlată și construită de un număr foarte mic de oameni, iar dacă pot ajuta chiar și câțiva oameni să o înțeleagă, voi reuși să produc în lume o schimbare de 0,01%”, își povestește dna Lăzărescu aspirațiile.

Ea spune că părinții – care se află în sală – au crezut-o nebună să lase așa un job bun pentru care a trebuit să învețe în copilărie mai mult decât i-ar fi plăcut, dar acum înțeleg. Nu a spus ce venituri încasează din noua postură, dar pentru audiența totală de jumătate de milion, din nișa tehnologică, majoritatea estimărilor sunt în zona de jos a sumelor cu șase cifre.

Majoritatea vorbitorilor de aici câștigă din afaceri ceva mai serioase, totuși. De exemplu, VTEX, o platformă de comerț digital bazată pe inteligență artificială, fondată la Londra, listată la Bursa din New York, cu birouri în toată lumea, inclusiv București și Lisabona, și clienți printre marile lanțuri de magazine. De exemplu, Cătălin Vlădescu este vicepreședinte pentru extindere în Europa Centrală și de Est, dar și responsabil pentru cele 600 de magazine ale lanțului OBI din Germania. El spune că următorul pas în utilizarea inteligenței artificiale este transformarea semnalelor disparate legate de intențiile clienților în date structurate, astfel încât acestea să se transforme în recomandări bine-țintite.

Catalin Vladescu

„Agentul tău va ști unele dintre preferințele tale: culorile, mărimea casei tale etc. Ca retailer, poți să faci aceste informații ușor disponibile (...) îți va da produsele corecte, iar apoi se poate ocupa de comandă, logistică, livrare, plăți și așa mai departe”, explică dl Vlădescu.

Lupta Europei pentru suveranitate

Însă până una-alta, toate aplicațiile AI – de la glumele pe internet până la analiza și asistența comportamentului de consum – au un lucru în comun. Joburile se pierd local, însă prețul tokenilor se colectează în centrele de putere AI, iar Europa nu este printre ele; doar își dorește să ajungă.

Henna Virkkunen, vicepreședintă responsabilă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație la Comisia Europeană, spune că e nevoie ca UE să-și asigure intern nevoile de bază, iar pentru restul să apeleze la „parteneri de încredere”, printre care a enumerat SUA, Canada, Japonia și Coreea de Sud.

Henna Virkkunen

„Este important să dezvoltăm și propriile noastre modele de frontieră în Europa. Știm acum că cele mai performante modele provin din SUA și China. Ne concentrăm acum pe infrastructură și pe gigafabrici, pentru a putea antrena cele mai avansate modele în Europa. (...) Estimăm că ar trebui să triplăm capacitatea centrelor de date din Europa în următorii ani”, spune dna Virkkunen.

Deocamdată, din Europa provine un singur model „de frontieră” – Mistral – dar și acesta rămas substanțial în urmă față de competitorii din SUA sau China, la care se adaugă câteva modele foarte nișate, fără ambiții majore de competitivitate. Oficialul european nu a spus care ar fi ieșirea din această situație, dar a insistat că ea trebuie să se întâmple. „Nu este vorba doar despre competitivitatea noastră, ci și despre securitate și putere geopolitică – deci despre cei care dețin controlul – iar pentru noi, ca europeni, este foarte important să avem independență”, a spus Henna Virkkunen.

Liniștea de după furtună

Furtuna Charles o leagănă tandru pe Valerie, barca de 10 metri din portul Lisabona care mă găzduiește. Fenomenul închirierii de yacht-uri private – care îi ajută pe proprietari să-și mai achite din taxele mari de andocare – a luat amploare în pandemie și este extrem de util în astfel de perioade, când capacitatea hotelurilor ajunge la refuz, iar prețurile sar în aer. Aici costă ceva mai puțin de 50 de euro pe noapte, desigur cu unele neajunsuri, printre care și riscul de vreme rea.

Valerie

Portul este bine adăpostit, dar chiar și așa m-aș fi așteptat la ceva mai multe „senzații tari”, iar lipsa lor mă face să anticipez deja furia publică față de o decizie a autorităților pe care o vor considera de acum exagerată; și care oglindește reproșul dintotdeauna pentru întreaga UE: prea multă reglementare, dar nu destulă grijă pentru găurile din acoperiș.

Prima pagină Arhiva English