Ziua în care zacusca a fost cea mai citită știre din economie

Cel mai citit articol din toată presa online cu profil de afaceri a fost marți, 3 noiembrie – așa cum se întâmplă adesea – unul de la Agrointeligența: potrivit datelor SATI, peste 60 de mii de oameni au fost curioși să afle despre cum soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online.

Pentru comparație: 39 de mii au vrut să afle de pe startupcafe.ro despre noua procedură de stabilire a contribuțiilor la Fisc; 27 de mii de pe economica.net cine produce laptele vândut de Lidl sub brandul Pilos; 20 de mii de pe profit.ro despre investițiile fraților Pavăl de la Dedeman în Grecia; alte 20 de mii de pe zf.ro despre pierderile celor care au cumpărat acțiuni Petromidia scumpe; iar 11 mii de pe economedia.ro despre cumpărarea Flanco de către PPC.

Cum de un reportaj a întrecut în interes subiecte clasice despre impozite, tranzacții și investiții pe bursă? Nu-i vreun mare secret: afacerile de interes larg sunt cele care se pot face cu capital modest; pe când de calitatea alimentelor îi pasă oricui – oricât de mic sau de mare ar avea venitul.

Povestea soților Țolea are însă și implicații cu valoare generală, unele care contrazic mitologiile defetiste: de exemplu că n-are rost agricultura pe suprafețe mici – iată că are rost dacă știi ce să cultivi și cum; sau că este imposibil pentru producătorii locali să vândă în supermarketuri – iată că, deși nu-i deloc ușor, se poate. Ba chiar, într-o răsturnare de situație ironică, soții Țolea s-au apucat să facă zacuscă tocmai pentru că se săturaseră de cât de des le erau refuzate legumele proaspete, de cum i-au alungat samsarii din piețe sau de cum statul i-a pus la cheltuieli inutile ca să le dea subvenții.

„Noi cu produsele procesate nu am avut loc în piața volantă, efectiv am fost eliminați de samsari. Și aici nu este dreptate, autoritățile ar trebui să facă controale și să susțină adevărații producători. Ca și la subvenții, este nevoie ca procesarea să fie puternic susținută, nu doar producția de legume pentru care se iau subvenții și după aceea sunt aruncate la gunoi (...) În linii mari, din ce văd în contabilitate, în total avem vreo 500.000 de euro investiți, tot ce înseamnă această afacere. Am mărit suprafața de solarii în 2024 și atunci am accesat un proiect pe tânăr fermier. Dar pot să vă spun că ne pare rău că ne-am încurcat cu tânărul fermier și AFIR, mai bine luam bani din bancă. Ca să avem punctaj, ne-au obligat la niște chestii care nu-și au rostul, mai ales pentru România, să încălzești solariile nu se merită. Puteau să ne accepte procesarea pentru acel punctaj, care e mult mai importantă decât să stai să încălzești solariile ca să produci iarna”, îi povestește Mihai Țolea reporterului Agrointeligența.

Ce aduce viitorul

Tot așa sunt multe ferme prin România, unele ceva mai mici, altele mult mai mari. Standardele de achiziție ale hipermarketurilor nu sunt deloc ușor de îndeplinit, confirmă Alice Spiridon, inginer horticol și cofondatoare a Cooperativei Agricole „Grădina Noastră din Fierbinți”, care a livrat din 2012 pentru Metro, apoi din 2019 pentru Carrefour.

„Cel mai greu nu mi s-a părut nimic din ce ține de retail, ci mi s-a părut mai degrabă de organizarea noastră în fermă, pentru că noi am fost de la bun început dornici să respectăm niște standarde de calitate pe care să le punem pe masa clienților, însă am întâmpinat o problemă în propria noastră bătătură, în sensul de management profesional. Noi cunoșteam foarte bine standardele de calitate pe care trebuia să le respectăm, doar că am avut o provocare cu proprii oameni, în sensul să respecte standardele pe care noi le impuneam, zi de zi. Lecția este că trebuie să-ți faci propria bucătărie să funcționeze ca să livrezi marfă de calitate”, a spus Alice Spiridon la conferința de la Indagra organizată de Clubul Fermierilor Români, intitulată Agri4Future.

Pe românește, „agricultura pentru viitor”, pentru că este un domeniu care se transformă cel puțin la fel de rapid ca toate celelalte odată cu saltul tehnologic la care asistăm. Florian Ciolacu, președintele Clubului Fermierilor Români, compară perioada contemporană cu tranziția de la epoca bronzului la cea a fierului.

„Unu: și atunci venea o nouă tehnologie, acum avem AI-ul. Doi: a fost o secetă prelungită, foarte mare. Trei: au fost blocate fluxurile de aprovizionare pentru principala materie primă – acum gazul și petrolul, atunci era cositorul. Au dispărut civilizații. Ce avem la îndemână ca răspuns: educația antreprenorială, educația financiară și sistemele digitale”, spune Ciolacu în conferința Agri Next organizată de Adevărul.

Noile cooperative agricole

Clubul Fermierilor Români este o formă asociativă inițiată de Agricover în 2018, dar care de atunci a căpătat o viață proprie și reunește azi 1.400 de fermieri care lucrează 1,6 milioane de hectare. O inițiativă asemănătoare este CATA – Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură – înființată acum doi ani la inițiativa lui Gabriel Stoian, fondatorul companiei de tehnologie agricolă Profeco. CATA are ceva mai mult de 400 de membri și a organizat în ultima zi a Indagra conferința Agripreneurs, un format în care fermierii și-au spus poveștile de business.

„Lucrurile bune se întâmplă în comunitate. Dacă mergem singuri, ca un lup – lonely wolf – n-o să avem succes, viitorul nu va fi al celor care vor merge singuri”, explică Stoian noul concept de cooperativă agricolă – una răspândită chiar și în mai multe țări, dar legată prin intermediul piețelor comune și al tehnologiei.

Dar și de preocuparea pentru ce mâncăm; măcar pentru Cosmin Negru, fondatorul Mamaiana, care face agricultură ecologică pe 800 de hectare în Argeș.

„Bunicii noștri au cunoscut foamea, noi nu. Nu sunt aici să neg asta. Dar, pe drum, întrebarea cât scoți la hectar a devenit singura întrebare. Randamentul a trecut de la mijloc la scop. Și am plătit pentru el cu lucruri pe care nu le-am trecut în contabilitate niciodată: cu solul, cu apa, cu albinele, cu sănătatea oamenilor care trăiesc lângă câmpurile noastre. Dar înveți repede că nu poți cere pământului mai mult decât îți poate da. Există un punct peste care nu poți trece, iar dacă încerci, pământul îți întoarce nota de plată”, spune fermierul, care are un portofoliu de produse restrâns: ulei presat la rece, miere, bere, făină și mălai – pe care le vinde inclusiv pe eMAG.

Cum se poate mări totuși producția?

Cea mai simplă metodă pentru a recolta mai mult o explică inginerul agronom Mihai Enescu, lector la Universitatea de Agronomie din București: perdelele forestiere.

„Orice teren poate fi împădurit, oricât de degradat ar fi. Fermierii cred că se pierde din teren și din producție. Fals! Dacă un fermier alocă 4-6%, producția poate să crească cu 20%”, spune Enescu. Astfel, deșerturile Olteniei, de exemplu, pot fi transformate dintr-o problemă într-o oportunitate de mărire a fondului forestier al țării, argumentează agronomul într-o lucrare de cercetare.