O nouă centură de baterii răsare spontan în jurul Capitalei

Parcuri fotovoltaice de dimensiuni impresionante se construiesc acum lângă București, unul după altul, iar recordurile cad și ele unul după altul. 600 de MW putere instalată funcționează deja iar alți vreo 2000 sunt în fază de proiect. Dacă toate planurile vor fi duse la bun-sfârșit, producția anuală ar urma să ajungă la 3,5TWh, adică vreo două treimi din cât face un reactor de la Cernavodă dacă nu-i oprit de secetă. La aceștia se adaugă 1700 MW de stocare în baterii, care asigură distribuția mai echilibrată a producției peste zi. Valoarea de piață totală a proiectelor ar putea ajunge în jurul două miliarde de euro. În total, aceste parcuri vor acoperi o suprafață de cel puțin 3000 de hectare, cam cât tot sectorul 5.

Proximitatea față de zona Capitalei este de importanță strategică, pentru că vorbim de cea mai „însetată” energetic regiune din România. Transportul pe distanțe lungi înseamnă costuri și riscuri, care au nevoie să fie balansate după reducerea de capacitate a centralelor pe combustibili fosili din oraș. Inelul de parcuri nou-deschise servește – mai mult sau mai puțin simbolic – ca un înlocuitor modern al centurii abandonate de forturi și baterii militare construite în secolul al 19-lea, de data aceasta pregătită pentru războaiele hibride ale vremurilor noastre.

Cum se vede de la firul ierbii

Într-o zi foarte însorită de la jumătatea lui septmbrie, la 20 km de marginea Bucureștiului, un drum pietruit pe care intri din șoseaua spre Alexandria a devenit brusc foarte aglomerat: coloane de mașini și autocare cu oficialități, investitori, ingineri și ziariști străbăteau relieful ușor vălurit care strălucea în soare - dar nu de la reflexiile vreunei armate de tractoare sau combine, ci de la sutele de mii de panouri fotovoltaice desfășurate pe pământ. Destinația: cel mai mare parc fotovoltaic din România, de la Iepurești, județul Giurgiu, care s-a inaugurat oficial. 169 MW, cea mai mare capacitate fotovoltcă operațională acum în România.

Investitor este compania israeliană Nofar Energy, care dezvoltă, construiește, deține și operează proiecte fotovoltaice și de stocare a energiei în 10 țări, iar România este, cel puțin până acum, piața externă principală. Odată cu Iepurești, s-a inaugurat oficial un alt parc fotovoltaic de mari dimensiuni al Nofar, situat în apropiere, în localitatea giurgiveană Ghimpați – 140 MW.

Așadar, 315 MW puși în funcțiune dintr-un foc, de un singur investitor. Producția anuală estimată este de 430 GWh de energie electrică verde, echivalentă cu necesarul anual de energie electrică pentru consumul a peste 250.000 de gospodării.

„Cred că, dacă țara reușește să pună în funcțiune câțiva gigawați în următorii ani, peisajul energetic românesc va arăta complet diferit până în 2030. Iar noi vom fi parte din această transformare”, a spus Favi Stelian, Managing Partner Nofar Energy Romania. „România este un pilon central în strategia noastră europeană, oferind fundamente solide pentru tranziția verde și independența energetică a regiunii. Vom continua să investim masiv atât în generare regenerabilă, cât și în soluții de stocare, accelerând transformarea țării într-un adevărat hub regional de energie curată”, a declarat Ofer Yannay, Fondator și Președinte al Consiliului de Administrație al Nofar Energy, prezent și el la eveninent.

Construcția a durat doi ani iar peste încă un an va apărea și un ansamblu uriaș de stocare - 280 MW putere/ 860 MWh – containerele cu baterii sunt deja pe drum. Capacitate care permite înmagazinarea energiei produse în timpul zilei, când este în exces și este ieftină, și eliberarea ei seara, când este nevoie de ea și este scumpă. Se fac bani și se câștigă flexibilitate.

Cel mai mare, dar nu singurul

Iepurești nu este o excepție. Boom-ul fotovoltaicelor din acest a doilea val de regenerabile pe care-l traversează România face din vecinătatea de vest a Bucureștiului o imensă uzină electrică regenerabilă față de care actuală capacitate instalată în cele patru centrale electrice pe gaze ale Capitalei devine ruda mai săracă prin comparație.

Tot Nofar are în derulare proiectul Corbii Mari din județul Dâmbovița, și mai mare – 218 MW – cu o capacitate de stocare de 434 MWh. Alături de acesta, mai sunt în lucru și Slobozia și faza a doua a proiectului Iepurești – în total alți 531 MW instalați. BERD a anunțat deja că a dat banii, construcția a început.

Tot în Giurgiu, austriecii de la Enery au început în primăvară construcția unei centrale-gigant de 761 MW cu 1.000 MWh stocare în baterii, la Ogrezeni. Puterea la vârf este mai mare decât un reactor de la Cernavodă (700MW) dar energia solară are un factor de capacitate mult mai mic, astfel că producția anuală în va fi de doar o cincime până la o pătrime din cea a unei unități nucleare.

1,2 milioane de panouri fotovoltaice, legate la 1.700 de invertoare, și 13.000 de structuri de tip tracker – sistemul care “mișcă” panourile în funcție de mișcarea soarelui pe cer pentru a se obține un maximum de eficiență, 80 de puncte de transformare în interiorul parcului. Producție estimată: circa 1,5 TWh într-un an, echivalentul a aproximativ 684.000 de gospodării.

„Vorbim despre de un proiect emblematic. Va fi, în toamna anului următor, data preconizată pentru finalizare, cel mai mare proiect hibrid din țară, dar credem noi că și din Europa. Mai avem un pic de competiție la nivel european, dar credem noi că o vom câștiga”, ne-a spus Liviu Gavrilă, country manager Enery România, când ne-a invitat la „prima lopată” de pe șantier.

Ceva mai departe, în localitatea teleormăneană Băbăița (24 km nord de Alexandria) este în derulare un alt proiect de dimensiuni faraonice. Cu nume de cod „Helios”, este un ansamblu de patru parcuri fotovoltaice, de 710 MW capacitate, proiect cumpărat de OMV Petrom de la dezvoltatorul danez Jantzen Renewables. Toate autorizațiile au fost obținute, proiectul este în faza contractării lucrărilor propriu-zise.

Și, ceva și mai departe, dar la nici 90 km de București, în localitatea argeșeană Rătești, chiar lângă A1 în sensul spre Pitești funcționează deja de doi ani de zile parcul fotovoltaic Rătești, de 155 MW, al israelienilor de la Econergy.

Până în această vară, acesta a avut statutul de cel mai mare parc fotovoltaic din România. Conceput într-o vreme în care nevoia stocării nu era atât de stringentă, primește și el acum bateriile.

Mai aproape, la Călugăreni, în Giurgiu, grecii de la PPC au inaugurat toamna trecută o centrală fotovoltaică de 130 MW. 227.240 de panouri fotovoltaice bifaciale, producție anuală estimată de 193 GWh, suficientă pentru a satisface nevoile energetice a peste 48.500 de gospodării.

“Ne menținem angajamentul față de strategia Grupului de a deveni un pilon energetic principal în regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. Noul parc fotovoltaic din România confirmă poziția noastră dominantă pe piața românească de energie regenerabilă”, spunea atunci Konstantinos Mavros, șef al PPC Renewables.

Enumerarea de mai sus cuprinde doar centralele fotovoltaice de capacități mari, de cel puțin 100 MW, care vor schimba peisajul zonei cu cel mai mare consum de energie al țării, atunci când vor fi toate funcționale, în condițiile în care zona București-Ilfov absoarbe până la un sfert din consumul României.

Până unde mergem?

Reprezentanții industriei spun că la începutul lui România își va fi atins atins ținta asumată în fața UE pentru anul 2030, și până atunci instalările vor tot continua. „Construim. Soarele a fost pilonul principal care a asigurat securitatea energetică vara aceasta. Am văzut că, pe timpul zilei, peste 60% a fost furnizat din energie fotovoltaică”, a spus recent Irene Mihai, Policy Director la Asociația Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA).

„Conform proiecțiilor noastre, la începutul lui 2027 ar trebui să depășim ținta [din Planul național integrat energie-mediu], 10 GW instalați în solar. Suntem la aproximativ 9,1 GW, aș spune eu, în acest moment. Deci lucrurile pe partea noastră avansează foarte rapid. Așteptăm să ajungem undeva la 11 GW la finalul anului, sunt proiecte mari și foarte mari care sunt în construcție și care urmează să fie finalizate. Deci piața se consolidează și urmează să se dezvolte mult mai mult. Vedem o creștere până în anul 2030, când o să avem un platou și eventual o scădere”, a spus Irene Mihai.

Potrivit ultimelor date ale ANRE, puterea instalată acum este de circa 4.400 MW în fotovoltaic, capacitate cate este licențiată, dar la care se adaugă și parcurile care sunt în probe sau au finalizat probele și așteaptă licența de exploatare comercială de la ANRE. La această capacitate se adaugă circa 4.100 MW instalați la prosumatori.