Cum de nu se tem românii de șocul digitalizării?

Pe scurt: BCG, împreuna cu The Network (una din cele mai mare alianțe de situri de recrutare din lume) au făcut un studiu la nivel global pe tema percepției angajaților asupra nevoii de schimbare a aptitudinilor profesionale ca reacție la mega-trendurile globale (vorbim in principal globalizare și digitalizare). Studiul a adresat 366.000 de persoane din 197 de tari, printre care și România; rezultatele sunt interesante.

Așa cum se poate vedea și în graficul de mai jos, în medie, 61% din respondenți la nivel global consideră ca pozițiile lor curente vor fi afectate de dezvoltările tehnologice și de globalizare, procentul variind însă între peste 75% în unele țări (de exemplu țările africane dar și mai multe economii emergente sau chiar și Japonia), până la sub 35% în alte țări (printre care se află și România, alături de țări precum China, țari din America Latină, Africa dar și alte țări europene).

Această percepție a romanilor (măsurată pe baza a peste 19.100 de răspunsuri) că activitatea lor curentă nu va fi afectată de trendurile globale este surprinzătoare. În condițiile în care salariile din România au crescut semnificativ în ultimii ani, cu mult peste creșterea productivității (care rămâne a doua cea mai mică din Europa, așa cum se poate vedea și din graficul de mai jos), poziționarea României ca țară cu forță de muncă ieftină se erodează rapid. În acest context, într-o economie globală țările cele mai atractive sunt cele cu un raport cost / productivitate cât mai bun, și România începe sa piardă teren chiar și în fata unor țări din jurul nostru cum ar fi Serbia și Ucraina, care apar tot mai des în lista de opțiuni a companiilor care analizează opțiuni de relocare a producției sau a serviciilor.

Pe de altă parte, România este printre ultimele țări din Europa (și nu numai) din punct de vedere al digitalizării, ceea ce are implicații asupra eficientei și productivității muncii.

Deci realitatea este că și românii vor fi afectați semnificativ de mega trend-urile globale, poate chiar mai mult decât alte naționalități care stau mai bine la capitolul productivitate, digitalizare, inovație. De aceea, este esențial ca România sa se orienteze din ce în ce mai mult pe activități cu productivitate și valoare adăugată din ce în ce mai mare, inclusiv cercetare, dezvoltare, inovație; toate acestea necesită însă îmbunătățiri permanente ale aptitudinilor profesionale, și un grad din ce în ce mai mare de automatizare și digitalizare.

Pe de altă parte, este interesant de observat din studiu că 71% din românii care au răspuns petrec câteva săptămâni pe an învățând lucruri noi, față de 65% media tuturor respondenților.

În general, timpul alocat învățării de lucruri noi în scopul extinderii aptitudinilor și competențelor profesionale este proporțional cu percepția asupra implicațiilor pe care mega trendurile le au asupra activității curente, după cum se vede și din graficul de mai jos.

Exista însă și excepții de la regulă: țări în care percepția asupra modificărilor pe care tendințele globale le au asupra activității curente ale oamenilor este puternică, dar timpul alocat învățării este mic, cum ar fi cazul Germaniei și Olandei de exemplu, care ar putea fi considerați „ezitanți”, în sensul ca așteaptă să vadă mai întâi cum evoluează lucrurile înainte de a începe sa dezvolte noi aptitudini și competente.

La extrema opusă se află însă Romania, dar și China sau alte țări mai puțin dezvoltate, care ar putea sa fie considerați ca învață din plăcerea de a învăța, neavând percepția că ce se întâmpla în prezent sau se va întâmpla în viitor le va afecta activitatea curentă. În ultimă instanță, nu este un lucru rău: chiar dacă nu stăm foarte bine din punct de vedere al anticipației nevoii de schimbare ca urmare a unor tendințele globale, există totuși dorința de a învăța și de a dezvolta mai departe noi competențe profesionale.

Pentru a excela în viitor, oamenii au nevoie de o abordare multidisciplinară, prin care să dea dovadă în același timp atât de gândire critica, cât și de aptitudini foarte bune de colaborare. Comunicarea, competențele analitice și digitale, leadership-ul și capabilitățile de a rezolva probleme complexe sunt abilitați esențiale de care vom avea cu toții nevoie.

În acest sens, atât Guvernele cât și companiile trebuie să promoveze dezvoltarea permanentă a aptitudinilor profesionale, altfel ne vom confrunta cu o forță de muncă segmentată în care unii oameni sunt dispuși să se dezvolte continuu, dar alții nu, ceea va crea distorsiuni pe piața de muncă. Este esențial ca oamenii sa fie pregătiți sa reacționeze la schimbările care au loc în economia globală și să fie pregătiți sa își dezvolte continuu competențele pentru a rămâne competitivi.