Standard
Cătălin Antonescu Cătălin Antonescu

Traind în vremurile Covid-19

În perioada de lockdown ne-au for prezentate foarte multe informații care se limitau la felul în care gândesc și se comportă romanii. Nici un studiu care apărea în media nu prezenta însă o imagine mai de ansamblu, cu informații care să se extindă spre alte țări din Europa.

Acesta este motivul pricipal pentru care am decis să creăm cercetarea noastră, dorința de a înțelege un context mai larg pentru ce gândesc și simt romanii, dorința de a înțelege cum se încadrează ei printre persoanele din țările vecine cu noi.

Interviurile pentru cercetarea noastră, TRĂIND ÎN VREMURILE COVID-19, au fost realizate în perioada 22 mai – 9 iunie, 2020.
Studiul a fost realizat în România, Grecia, Ungaria și Republica Cehă.
Sondajul a durat 8 minute, iar respondenții noștri au fost femei și bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din mediul urban.

Am obtinut 800 de sondaje completate în fiecare țară, urmând profilul reprezentativ la nivel național, cu o eroare de eșantionare de ± 3,46%.
Am aplicat cote pe vârstă, sex și regiune, iar eșantionul a fost ponderat pentru a asigura conformitatea cu specificul fiecărei țări. Eficiența ponderării a fost peste 80%.

Dacă am putea vorbi despre beneficiile crizei pandemiei COVID-19, care ar fi acestea? (Paginile 8-9)

Pe lângă toate modurile în care pandemia de Covid-19 ne-a afectat, respondenții au perceput și unele beneficii, intre care „Reducerea nivelului de poluare la nivel mondial” (66%) și „Timpul petrecut cu familia” (62%) au fost cele pe care le-au resimtit cel mai mult.

Comparativ cu celelalte țări analizate, „Petrecerea timpului cu familia” (70%) pare a fi cea mai importantă în România, în timp ce „Solidaritatea în fața unei probleme de sănătate publică” (54%) joacă un rol important în viața cehilor mai mult decât oamenii din celelate țări, iar persoanele din Grecia au evidentiat „Progresul tehnologic dat de nevoia de a muta diverse afaceri în mediul online” (38%).

Vă rugăm să încercați să vă gândiți la activitățile recreative pe care le desfășurați în această perioadă. (Paginile 10-13)

Vizionarea de emisiuni TV, filme si seriale (inclusiv online) și petrecerea timpului cu familia au fost principalele activități recreative desfășurate în timpul pandemiei, aproape jumătate din timpul liber al oamenilor din toate țările chestionate fiind alocat acestor activități.

Romanii au ales cel mai mult „Mă uit la filme online (HBO Go, Netflix, Amazon Prime etc.)” (17.77%), iar cehii „Mă uit la emisiuni și filme la TV” (20.59). Persoanele din Ungaria aproape la egalitate Televizorul si Familia (16.79% & 17.11%), in timp ce persoanele din Grecia aproape la egalitate vizionarea online si Familia (16.26% & 16.66%).

Interesant este ca activitati mai sanatoase, precum „Fac exerciții acasă”, au fost alese in toate tarile doar de 7-9% dintre respondenti, sau activitati cu un aport cultural mai ridicat, precum „Mă uit la emisiuni culturale online (operă, operetă, teatru)”, doar de 2-4%, desi in aceasta perioada acestea au fost mult mai accesibile decat in perioada pre-pandemie.

Rezultatele au fost asemantoare si atunci cand i-am rugat sa compare perioada din lockdown, cu cea pre-pandemie, activitatea care a fost evidentiata cel mai mult cu un timp mult mai ridicat acum fiind

„Petrecerea timpului cu familia”, aleasa de 45-51% dintre oameni. (Paginile 14-15)

Mai mult de jumătate dintre respondenți, indiferent de țara în care trăiesc, sunt de acord în mare măsură că „Parlamentul European ar trebui să sprijine țările membre prin infuzie de capital” (53%) și că „Guvernul ar trebui să sprijine sectorul privat prin programe de finanțare ” (51%).
Observam ca se prefera interventia lor in procente de mari, fata de lipsa unei interventii care este aleasa doar de 24% dintre respondenti pentru Parlamentul European, si doar 8% pentru Guvernul national.

Având în vedere perioada de după pandemia COVID-19, vă rugăm să ordonati următoarele posibile amenințări date de situația actuală. (Paginile 16-17)

„Creșterea prețurilor la produse și servicii” (50%) este o amenințare percepută care a fost selectată drept cea mai importantă sau a doua cea mai importantă amenințare de către jumătate din oamenii din Republica Cehă, un număr semnificativ mai mare comparativ cu celelalte țări.

În mod similar, respondenții din Ungaria (40%) și Grecia (43%) percep „Lipsa locurilor de muncă” ca una dintre cele mai importante amenințări din această perioadă.

In Romania, „Lipsa banilor” (43%) a fost considerata ce mai mare mai amenintare.

Pe de alta parte, „Redresarea lentă a economiei globale” (20%) sau „Reducerea contactelor sociale” (19%) au fost considerate cele mai mari amenintari de un numar mai mic de respondenti in toate tarile.

Pe care dintre următoarele activități le veți alege după ridicarea restricțiilor de izolare? (Paginile 22-23)

Oamenii au spus că, după ce restricțiile vor fi ridicate, isi vor vizita familia (45%) și vor ieși cel mai mult la un restaurant, bar sau terasă (42%), chiar dacă pentru majoritatea țărilor a doua alegere nu a fost posibilă în mod realist, deoarece restricțiile se referă la restaurante, baruri iar terasele erau active.

La polul opus au fost „Voi merge la teatru/film/muzeu” (27%) si „Voi merge la biserică” (16%), alese in procente mult mai mici.

La nivel national am putut observa cateva diferente interesante. De exemplu, în timp ce 51-52% dintre oamenii care locuiesc în Republica Cehă și Grecia erau dornici să „meargă la un restaurant/bar/terasă”,
respondenții din Ungaria au indicat „Îmi voi vizita familia (părinții / bunicii / etc. cu care nu locuiesc)” in cel mai mare numar (55%), iar Romanii au ales aproape la egalitate familia, cumparaturile si condusul in oras, sau prin tara, deci ascultatul intr-un numar mai ridicat al radioului.

Interesant este si ce au ales in cel mai mic numar respondentii din fiecare tara. In Romania acesta a fost „Voi merge la teatru/film/muzeu”, doar 24%, in Ungaria si Cehia „Voi merge la biserică”, doar 9%, respectiv 5%, iar in Grecia „Voi conduce prin oras”, doar 16%.

Dacă ar fi să tragem o concluzie, pe lângă diferențele culturale și naționale la care ne așteptam, am observat că, în general, stilul de viață, deciziile luate și felul în care gândesc oamenii a diferit ușor între țările analizate, chiar mult mai ușor decât ne-am fi așteptat.

Din ce observăm, persoanele din Romania se aseamănă cu cele din Grecia, Ungaria și Republica Cehă mai mult decât ne așteptam, fapt ce ne arată că Romania, cel puțin la nivel urban, începe să fie integrată ca parte solidă în cadrul țărilor din zona centrală și de est a Uniunii Europene.

DataDiggers