Am scăpat de jobul „de la 9 la 6” iar vara asta am lucrat dintr-un sat de la poalele Retezatului

Am început ca freelancer în toamna lui 2010, când în Romania piața muncii era moartă până și pe IT. M-am gândit că trebuie să fie o metodă să lucrez cumva pe internet și am descoperit platformele de joburi remote pentru freelanceri. Cele mai mari la vremea respectivă erau Elance și oDesk, care ulterior au fuzionat și a apărut Upwork, leaderul actual al pieței pe acest segment.

Am lucrat inițial doar ca project manager / scrum master apoi văzând că există cerere, mi-am extins „oferta” și la outsourcing, management remote și recrutare de echipe astfel încât acum le îmbin pe toate în majoritatea proiectelor mele. Clienții vor angaja mereu pe cineva care poate face mai multe, în defavoarea cuiva ce oferă un singur serviciu.

[Poate trece cu succes de la statutul de salariat la cel de freelancer] oricine are o meserie care se pretează la așa ceva și un pic de spirit antreprenorial. Este nevoie să știi foarte bine ceea ce faci, să ai acces la clienți și să poți face față concurenței. Pentru trecerea la freelancing aș recomanda o abordare graduală, cum am făcut și eu. E recomandat să se înceapă cu proiecte mici, pe lângă jobul „9-6” întâi pentru a vedea cum merge. Dacă clienții sunt mulțumiți, proiectul merge bine și există posibilitatea găsirii unora pe termen lung, se poate trece la freelancing.

Poți începe cu un proiect solid care să iți aducă mai multe venituri decât salariul anterior de la „9-6” sau e nevoie de 2-3 proiecte în paralel pentru a ajunge la același nivel. Trebuie să iți faci un calcul realist înainte, să știi preturile de pe piața în care activezi, necesarul tău de cheltuieli și forma prin care îți vei achita taxele la stat (PFA, SRL, SRL-D etc)

Cel mai bun lucru la care te poți aștepta este în mod evident să ai niște proiecte de succes care să aducă venituri superioare celor din salariul normal și eventual să poți lucra și remote, de oriunde dorești. Cel mai rău… să revii la „9-6” din lipsă de proiecte, clienți dificili sau rău platnici, concurență cu prețuri mai bune… e o junglă în care trebuie să te descurci.

Dacă volumul de muncă este acceptabil și veniturile sunt la nivelul așteptărilor, nimeni nu vă dori să facă pasul înapoi. Dar există și motive independente de aceasta, cum e nevoia de a face un credit de exemplu, unde un job stabil este mult mai bine văzut de către bănci, față de freelancing. Dar da, te poți întoarce oricând înapoi, acomodarea probabil o să ia ceva timp. De exemplu eu lucrez din 2012 full time freelancer iar în ultimii trei ani am început să lucrez din diverse locuri din țară. Vara asta am lucrat dintr-un sat la poalele Retezatului, de exemplu. Mi-ar fi extrem de greu să petrec din nou două ore pe zi în traficul infernal din București pentru a ajunge la birou.

Care e avantajul pentru angajator

În proiectele pe termen scurt și mediu freelancerii sunt o alegere mult mai bună decât angajarea unor specialiști proprii pe care nu ai la ce alt proiect să îi repartizezi după. Există și aspectul financiar aici, majoritatea freelancerilor au propriile firme sau PFA-uri iar angajatorii plătesc direct suma agreată fară alte taxe în afară de TVA, dacă este cazul. Și avem, desigur, cazul lucrului de la distanță, în care angajatorul economisește sume considerabile nefiind necesară închirierea, dotarea și administrarea unui sediu. Acest tip de freelancing a luat amploare în ultimii 10 ani, în special în IT, consultanță de cele mai variate tipuri, online marketing și e-commerce.

Adică așa numita „gig economy”?

Exact, „Gig” provine din argoul anglo-american și înseamnă un job temporar. Aceasta piață a evoluat foarte mult, trecând de la sarcini pe termen scurt la unele pe termen mediu, pentru diferite nișe și clienți. Uber, de exemplu, a apărut tot așa, ca și Airbnb și celelalte servicii „on demand” ce permit tot mai multor persoane accesul la freelancing.