Cum de au ajuns angajatorii români să caute muncitori prin Asia
[…] 109
[…]
Cel mai bine ar fi ca românii să aibă condițiile optime pentru a munci în țara lor, alături de familiile lor. Tendința, însă, nu este deloc îmbucurătoare și, astfel, angajatorii sunt nevoiți să găsească soluții.
Decizia românilor de a se întoarce nu este legată doar de așteptările salariale, mai ales că majoritatea celor care au plecat în ultima perioadă sunt oameni calificați și foarte calificați, care câștigau bine în țară. Dacă ne rezumăm doar la bani, muncitorii necalificați plecați în străinătate au salarii de aproximativ 2000 de euro/lună, din care își plătesc chiria. Dacă li se oferă oportunitatea să se întoarcă, cred că o vor face pentru un salariu asemănător.
Că banii circulă – intră mai mulți decât ies – astea sunt deja analize ample pe care cu siguranță experții în domeniu le pot face cel mai bine. Pentru noi este important că putem oferi o alternativă care ajută companiile din România să-și continue activitatea.
Singura diferență între angajarea unui cetățean străin și unul local constă în costurile inițiale, necesare pentru recrutarea și plasarea forței de muncă în România.
Astfel, pentru un cetățean străin, un angajator va plăti biletul de avion, taxele formalităților de imigrare și comisionul companiei care se ocupă de tot procesul de recrutare. Costurile de aducere în țară se încadrează între 1000 – 1500 euro, în funcție de costul biletelor de avion, perioada de recrutare, profilul angajatului dorit, garanții, precum și țara de origine. De asemenea, cazarea și cel puțin o masă pe zi trebuie asigurate de către angajator.
Pentru un angajat local, companiile pot aborda recrutarea fie intern, și atunci nu au costuri suplimentare, fie pot externaliza și atunci vor plăti firma de recrutare. Majoritatea companiilor de recrutare de pe piața locală au tarife de recrutare în funcție de pozițiile vizate. Pentru un muncitor necalificat, tarifele sunt mai mici. Pentru un executiv, însă, angajatorii pot plăti până la 10 000 de euro.
Printre avantajele angajării personalului străin, și aici mă voi referi strict la personalul asiatic, se numără etica muncii – asiaticii sunt foarte disciplinați, loiali și își iau în serios toate sarcinile care le revin la locul de muncă. Disponibilitatea de a lucra peste program, calificarea în domenii vaste, precum și stabilitatea pe care o oferă angajatorilor, sunt alte argumente pentru care forța de muncă străină reprezintă o soluție.
Diferențele între modelul cultural asiatic și modelul cultural român sunt evidente: de la felul în care este valorizată munca, până la nivelul de disciplină și responsabilitate. Sunt multe asemănări care îi încurajează pe imigranți să se obișnuiască mai ușor în țara noastră, ba chiar să se bucure de unele lucruri care sunt „ca acasă”. Alături de munți și de câmpii, care le amintesc de natura din țara natală, și asemănările culinare facilitează procesul de integrare a muncitorilor asiatici. Mai mult, compania noastră organizează workshopuri de integrare culturală, menite să familiarizeze cetățenii străini cu câteva lucruri esențiale despre România.
Legat de riscuri, există situații, foarte rare, în care angajații străini nu-și onorează angajamentele. Tocmai de aceea, garanția oferită de noi clienților presupune înlocuirea gratuită a resursei umane. Fiind o piață nouă, nu s-au întocmit încă studii legate de procentul celor care aleg să renunțe la contractele semnate cu angajatorii. Din experiența noastră, putem spune că aproximativ 5% dintre muncitorii străini aleg să plece.
[…] 109
[…]
[…] 181
[…]
Și ce ar trebui să facă o afacere pentru a păstra echilibrul între profitabilitate și sustenabilitate
Piața forței de muncă din Romania in 2019
Se va întâmpla vreodată ca angajații să poată fi recrutați de algoritmi de inteligență artificială? Care sunt riscurile și beneficiile tranziției spre un astfel de proces
Ca să trec mai ușor peste pierdere, am privit acești bani ca pe o taxă de școlarizare.
„Doi intelectuali care stau jos nu ajung mai departe decât o brută care merge.” Aceasta este una dintre replicile filmului „Un taxi pentru Tobruk”, realizat în 1961 după scenariul lui Michel Audiard. Criza nu poate fi gestionată de către „gânditori” sau de cei cărora le e frică să nu se ardă, torturați de propria pudoare. […]
Au dublat, au triplat productivitatea. Și, la ce le-a folosit?
Interviu cu antreprenorul român care a speriat Starbucks
O infrastructură a performanței în leadership (Caz de studiu)
Atunci când ești promovat în primul rol ca și manager, nu este întotdeauna simplu să știi ce ai de făcut.
De ce e important să ai o imagine digitală? Pentru că mai nou potențialii clienți, headhunteri, profesioniști angrenați în recrutare etc. te caută întâi pe Google și apoi decid să te contacteze.