Standard
Bogdan Buzdugan Bogdan Buzdugan

Politica incompetenților

Sistemul partidelor politice românești a dovedit încă o dată că este falimentar și că scoate în față doar incompetenți și oameni care nu vor să muncească. (Acum să nu se supere cei 0,0001% care or fi și competenți și au și chef de muncă, dar nu se văd din mulțimea celorlalți!)

Totul se reduce la o împărțire a ciolanului, chiar dacă, după ce a fost ros de atâtea cete de hiene, nu a mai rămas pe el nici carne, nici zgârci… Este o continuă rotație a cadrelor, un fel de pleacă ai lor ca să vină tot ai lor, că ai noștri nu sunt oricum! „Specialiștii” consilieri rămân aceiași, chiar dacă miniștrii sunt acum din rândul salvatorilor sau liberalilor. E ca acum 25 de ani când cei 15.000 de specialiști au aflat că a câștigat în sfârșit alegerile Convenția Democrată și au coborât din munți prea târziu, când posturile se ocupaseră cu cine se nimerise pe-acolo…

Dacă citești cu atenție CV-urile unora dintre miniștri îți dai seama că, deși și-au făcut studiile la facultăți din occident, nu le-a fost niciodată teamă de muncă pentru că au știut să se ferească de ea. Și continuă să facă și acum același lucru, delegând toată activitatea adjuncților. Într-un fel e ca-n bancul ăla cu bordelul de pe vremea lui Ceaușescu: prostituate nu avea, dar era foarte bine organizat!

De parlamentari ce să mai zic, a tunat și i-a adunat! Ăia de data trecută nu aveau studii sau și le cumpăraseră după ce intraseră în politică. Ăștia de-acum cică au studii, dar nu au câștigat niciun ban până să intre în Parlament. Și deși nu au câștigat nici măcar un salariu minim pe economie în ultimele 12 luni înainte de alegeri, băncile fie că au avut încredere în ei și le-au dat credite de sute de mii de lei, fie au făcut singuri din rahat bici, a făcut plici și au împrumutat ei partidele cu sume enorme. Poate că ar trebui procuratura și ANAF-ul să se sesizeze din oficiu și să-i ia puțin la puricat și să-i ducă un pic în sihăstrie pe la sfintele mănăstiri Rahova, Poarta Albă, Jilava, Doftana… (Stați că am încurcat-o. Asta din urmă era locul de odihnă și de studii preferat de tânărul Nicolae Ceaușescu în perioada interbelică. Când eram pionier o făcuseră muzeu și m-au dus și pe mine pe-acolo s-o vizitez.)

Și uite-așa am mai pus o dată lupii să păzească oile. Cam slabe săracele și cam răpciugoase, dar cum vreți să fie cu asemenea ciobani!

În Parlament votul se dă în turmă. Și pentru a fi siguri că nu se rătăcește nimeni, se postează dulăii lângă urne cu colții rânjiți…

Fiecare lege ar trebui să aibă în expunerea de motive un studiu de impact și o identificare a surselor de finanțare, ambele realizate de profesioniști. Da de unde!

Să vedeți ce poeme în proză scriu unii… Dacă ai răbdare să le citești s-ar putea să te îngrași de atâta râs!

În paralel ne-am mai căptușit și cu o clasă de funcționari publici „nemuritori”. Nu sunt decât până-ntr-un milion jumate. Cam de două ori mai mulți decât în țărișoara aia mică și insignifiantă, situată parcă la vest de Austria și Cehia. Nu-mi aduc aminte acum cum o cheamă că e prea mică. Știu că pe vremea când eram UTC-ist se cântau și cântece patriotice despre ea („Uteciștii de azi, refegiștii de mâine…”).

Ei bine, lăsând gluma și bancurile la o parte, că situația e albastră rău, soluția, după umila mea părere, este să mai răbdăm încă patru ani, „c-așa-i în tenis”, așa-i democrația („un sistem rău, dar cel mai puțin rău din câte am fost în stare să inventăm până acum” – Winston Churchill), dar să ne pregătim și să trimitem în Parlament 40-50 de oameni cu experiență și rădăcini adânci în economia reală. Nu ne trebuie decât vreun milion de voturi pentru asta (20-25 de mii pe cap de deputat) și s-or găsi prin țara asta un milion de oameni cu mai multe circumvoluțiuni decât urma chipiului unui milițian de pe vremuri!

Pe curând! Până atunci aștept comentariile și sugestiile voastre.