Marian Hanganu | 26 octombrie 2019

Ai încredere în străinul din fața ta dar în cel pe care nu-l vezi n-ai? Sigur nu greșești undeva?

Într-o zi, călătoream cu trenul către București. Haina agățată în cui, rucsacul cu laptopul și Kindle-ul de care nu mă despart niciodată când călătoresc plasat în spațiul de depozitare a bagajelor. În fața mea stă un tip de vreo 40 de ani, îngrijit, bărbierit cu atenție, pieptănat impecabil, îmbrăcat smart casual. În compartimentul de bagaje are o geantă tip poștaș, care se vede că este aproape goală. Pare un navetist obișnuit, cu o muncă de birou.

„Puteți să vă uitați la lucrurile mele cât timp mă duc eu la toaletă?”, întreb eu în timp ce trenul se pregătește să intre într-o stație intermediară.

Omul mă asigură că o va face, mă ridic și las lucrurile mele în seama lui.

De ce o fac? La urma urmei, nu știu nimic despre el! Ar putea pur și simplu să-mi ia lucrurile și să coboare în stație înainte ca eu să mă întorc.

De ce avem încredere în străinul din fața noastră, dar manifestăm neîncredere în ungurul din Ținutul Secuiesc sau azilantul sirian de la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil – Timișoara? Ce ne face să credem că îl citim pe necunoscutul din fața noastră și că înțelegem intențiile străinului fără chip? Care sunt mecanismele psihologice care ne determină să ne încredințăm primului și să-l respingem pe al doilea?

Cartea lui Malcolm Gladwell, Vorbind cu străinii. Ce ar trebui să știm despre oamenii pe care nu îi cunoaștem explorează relația noastră cu străinii.

Cartea este scrisă în stilul incitant și captivant al lui Malcolm Gladwell. Povestea centrală este întâlnirea nefericită între Sandra Bland, o femeie afro-americană și polițistul Brian Encinia, în 2015. După o dispută scurtă între femeie și polițist, aceasta este arestată și se sinucide câteva zile mai târziu în celula ei. Întâmplarea este filmată și generează o dispută aprigă între cei care consideră că Bland este victima stereotipiilor rasiste ale unui polițist alb și cei care consideră că femeia a fost arestată corect, pentru că a sfidat autoritatea polițistului. În final, deși toate investigațiile împotriva lui Brian Encinia s-au terminat cu decizii de neîncepere a urmăririi penale, totuși Departamentul de Poliție l-a concediat pe Encinia pentru că nu ar fi respectat codul de conduită și nu ar fi acționat cu destul tact.

Gladwell analizează în detaliu incidentul, dinspre ambele părți. În procesul analizei introduce noi cazuri, menite să te facă să înțelegi de ce lucrurile au mers atât de rău în întâlnirea dintre Bland și Encinia: cazul schemei piramidale a lui Bernie Madoff, procesul Amandei Knox, sinuciderile scriitoarelor Sylvia Plath și Anne Sexton, interogatoriul teroristului Khalid Sheikh Mohammed ș.a. În final, după ce conectează toate aceste cazuri, ne propune versiunea sa asupra tragicei povești a morții Sandrei Bland. Iar versiunea lui Gladwell este că toți ceilalți care au analizat-o înainte, au judecat greșit.

Cartea lui Gladwell nu își propune să vă învețe să descifrați străinii, ci să vă avertizeze asupra limitelor puterii voastre de analiză. Este o lectură mai mult decât utilă pentru oricine lucrează cu oameni… și cine nu lucrează cu oameni?