Marian Hanganu | 17 octombrie 2019

În câțiva ani va fi de ajuns să tai legătura informatică a unei țări cu restul lumii pentru a o răpune

În urmă cu vreo douăzeci de ani urmăream cu sufletul la gură lupta Căpitanului Picard cu invadatorii Borgi (Startrek). Lupta unei civilizații care pune preț pe individualitate, pe autonomia individului și pe importanța inițiativei individuale e una dintre poveștile clișeu pe care se bazează numeroase producții SF. Toate se petrec în viitor și în toate umanitatea luptă contra unui inamic implacabil și aparent de neînvins, o societate centralizată în care indivizii ascultă de un centru de comandă unic. Dacă distrugi centrul de comandă, ai câștigat și exact asta fac eroii umani care reușesc în urma unor decizii autonome și a unor inițiative individuale să câștige lupta.

Marșul afacerilor dinspre soluțiile software găzduite pe infrastructura proprie în cloud-uri găzduite în alte țări, la mii de kilometri distanță pare să indice că suntem pe cale să devenim mai degrabă borgi decât membri ai Federației.

Principalii jucători mondiali, companiile care iau partea leului din piața internațională de cloud sunt Microsoft, Amazon, Oracle și Google, nu neapărat în ordinea asta. Către aceste companii se îndreaptă datele a milioane de companii din lumea întreagă, care renunță să-și mai țină datele acasă și le mută în schimb pe serverele acestor companii. Și ce observăm noi vizualizând hărțile care detaliază locațiile centrelor de date ale acestor companii?

Ei bine, veți spune, nu contează chiar atât de mult că marii jucători construiesc preponderent centre de date în vestul Europei, pentru că vor fi contrabalansați de alți jucători, care construiesc mult mai echilibrat geografic. Așa am gândit și eu, până când am găsit o hartă a centrelor de date care oferă servicii în cloud, care arată că același patern geografic se păstrează.

Departe de mine ideea că este o conspirație. Companiile de mai sus sunt în competiție acerbă. Dacă ne uităm la centrele de date cele mai mari din lume, unele se află sub jurisdicția unor guverne aflate pe poziții antagonice.

Marile centre de date tind să fie create de companii globale, iar companiile globale vin din cele mai puternice economii ale lumii. Centrele de date tind să fie construite acolo unde cererea este mai mare, ceea ce favorizează economiile cele mai mari și mai bogate.

Marile centre de date necesită locații cu o infrastructură impecabilă, legi clare și stabile cu privire la proprietatea intelectuală și taxare, stabilitate politică.
Dat fiind consumul de energie uriaș necesar pentru răcirea centrelor de date, țările nordice, cu climă rece sunt preferate țărilor din sud, cu o climă mai caldă.
OK, chiar dacă nu este o conspirație, rezultatul este același: datele noastre pleacă din est și din sud către vest și nord.

În câțiva ani va fi suficient să tai legătura informatică a României cu vestul Europei pentru a obține anarhie și îngenunchierea imediată a țării. Imaginați-vă că supermarketurile nu ar mai putea livra, companiile de distribuție nu ar putea factura, cetățenii nu și-ar mai putea găsi datele necesare pentru raportarea taxelor, corespondență etc. Anarhia socială și economică ar lua în stăpânire întreaga țară.

Un atac EMP sau o furtună solară ar putea crea haos.

Și atunci spuneți-mi vă rog cât de independenți mai putem fi dacă datele noastre pleacă peste graniță? Cât de vulnerabili devenim? Avem vreun plan în legătură cu asta? Suntem măcar conștienți că devenim dependenți?