Marian Hanganu | 11 octombrie 2019

GDPR este o idee proastă, un act de auto-sabotaj al UE

GDPR seamănă într-un fel cu comunismul: deși este o idee proastă, cei care sunt afectați de ea o susțin într-o proporție majoritară, pentru că sunt convinși că are la bază o idee generoasă.

GDPR pleacă de la premisa că o reglementare draconică a prelucrării datelor personale este necesară pentru a proteja consumatorii de abuzurile comercianților. Legislatorii europeni par să fie convinși că numai companiile care obișnuiau să abuzeze de utilizarea datelor colectate de la consumatori vor avea de suferit în urma aplicării acesteia.

GDPR lovește însă puternic în fundamentul capitalismului, distorsionând funcționarea eficientă a pieței libere.

O piață perfectă, privită prin perspectiva Teoriei Echilibrului General (Leon Walras) și a Teoriei Optimului Economic Parțial (Vilfredo Pareto), este una care reușește să aloce perfect resursele productive prin intermediul cererii și ofertei ghidate de prețuri. O piață perfectă, un model ideal, ar fi una în care toți clienții ar cunoaște toate ofertele unui anumit produs, iar prețurile nu ar fi distorsionate de factori cum ar fi prețul transportului sau costurile de tranzacție.

Într-o astfel de piață s-ar atinge o asemenea alocare eficientă încât oferta ar egala cererea, iar prețurile ar fi atât de exact corelate încât nu s-ar mai înregistra un profit pentru întreprinzător.

Acesta este un model teoretic, menit doar să ne permită să înțelegem cu funcționează piețele în realitate, dar ideea cu care trebuie să rămâneți din acest model este că piețele funcționează bine doar când competiția este liberă iar informația circulă nestânjenit.

Internetul și comerțul online au contribuit imens la democratizarea accesului la informație și la o mai bună funcționare a piețelor. Rezultatul s-a văzut: a crescut comerțul, au crescut economiile naționale, a crescut productivitatea și a scăzut sărăcia la nivel mondial.

GDPR scurtcircuitează libera circulație a informației în economie ridicând bariere absurde în calea comercianților care încearcă să-și facă cunoscută oferta consumatorilor lor.

Respectarea GDPR înseamnă moartea tehnicilor de tipul telemarketing, telesales și e-mail marketing, care sunt restricționate la consumatorii care și-au exprimat direct și fără echivoc opțiunea de a primi comunicările comercianților.

Abordarea nesolicitată este o formă de diseminare a informației despre prețuri și oferte. Eliminarea ei este un gigantic pas înapoi care afectează grav funcționarea optimă a piețelor și alocarea eficientă a resurselor.

Adoptarea GDPR a scumpit deja produsele și serviciile firmelor europene, care trebuie să facă cheltuieli mari pentru a se conforma directivei. GDPR impune costuri mari de conformare firmelor de orice fel, inclusiv start-up-urilor care se văd obligate să cheltuiască resursele lor prețioase de început de drum pentru a evita moartea subită a amenzilor prevăzute de legislația GDPR.

Competitorii din țările care nu au adoptat o legislație similară se bucură deja de o îmbunătățire a poziției lor competitive față de firmele europene.
Toate aceste considerente conduc deja la creșterea prețurilor, scăderea producției, pierderea de locuri de muncă și risipă de resurse productive. Ofițerul de protecție a datelor nu contribuie în niciun fel la crearea de valoare, ci este un cost menit să micșoreze riscul de a fi penalizat de stat.